Chestii frumoase care îmi plac zi de zi…

- oamenii care zâmbesc (desigur, excepţiile probabil se cunosc)
- culorileeeeeeeeeeeee…o lume colorată
- agenda-jurnal-carneţel-caiet-bloc de desen- pe care scriu, desenez, conspectez lucruri mărunte şi frumoase
- cămăşuţe cu pătrate, fără, colorate, cu mâneci lungi şi scurte
- noile mele ghete (urmează un articol dedicat)
- soarele
- muzică…o da, nimic fără puţină muzică
- dulapul meu, un fel de cutia Pandorei, unde găsesc o groază de haine care uitasem că există.
- cărţile.
- pixurile colorate.
- ciocolata caldă
- amicii de pe mess, disponibili mereu la un dialog luung
- posterele care mă inspiră din cameră
- guma de mestecat
- glumele la care râd de nu mai pot
- cerceii elefănţei agăţaţi de suportul de creioane, mă inspiră
- orele interesante de la şcoală, unele care îmi plac super mult
- veşnica întrebare: azi cu ce mă îmbrac la şcoală?
- scrisul pe blog
- emoticoane :)) şi ;))
-  mandarinele şi merele verzi
- recreaţia de 20 minute
- citatele
- zbenguitul în casă pe o melodie ”liiiiiiiiiiiiiiiikeeeeeeeeee a rooooooooooooooooockstaaaaaaaar”
- aplicatiile super de pe tel
- sertăraşele de la mine din cameră: mereu găsesc ceva uitat sau pierdut
- cititul altor bloguri
- râsul de fetele cu atitudinea mea favorită: ”oh, yeah, bad pitzi!”
- dormitul la amiază, genial după o zi de şcoală
- desenatul cu cărbune
- eşarfele şi fularele luuuungi
- fanta 0
- pensule
- planta mea artificială pe care oooo da! nu trebuie să o ud
- bomboanele cu ananas mentolate
-conversii si dc-urile abandonate
-…
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeetc :)

sursa poză: anna inghart, flickr.

Remember the time…

Azi sunt nostalgică. Am fost, sunt şi blablabla.

Hehe, povesteam azi cu Sabina despre excursia olimpicilor din vara lui 2008, când am fost în Franţa. Cât am putut râde. De câte copilării ne făceam una alteia, unul altuia, ce supărăcioasă mai eram, o Doamne! şi cum, şi ce prostuţă şi parcă aşa de mică eram…
M-am maturizat mult de atunci.
Da’ asta nu înseamnă că nu râd cu pofta de ce trăsnăi făceam eu.
Am fost în tabăra aia cu 4 copii din clasa, 5 cu mine, şi aşa mă distrez când îmi amintesc de grupu’ ăsta ameţit: mademoiselle Mălinuţa, Sabina, Bianca şi Mirciulică. Mirciulică n’are ce căuta aici dar cum a fost şi el în Franţa am fost obligată să pomenesc de el. Mamăăăă, şi cât am mai râs cu Sabina de cum ne  ”faultam” reciproc atunci, că nu ne suportam deloc, că eram şi eu irascibilă (de, atunci începusem să ştiu ce e aia Măli adolescentă) şi Sabina şi Bianca erau şi mă enervau că noaptea nu mă lăsau să dorm, că eram varză de la cât am umblat pe jos şi cum condiţia mea fizică nu era strălucită nici pe atunci, gândiţi-vă şi voi: cum ajungeam în camera de hotel numai la somn visam. Şi cum o deranjam eu pe Sabina cu genunchii în autocar, şi cum am avut noi semnul satanist pe uşa din hotelul bântuit de lângă Viena şi cum am uitat eu id-ul cuiva şi a ţipat Sabina în tot autocarul ca nu-ştiu-ce şi cum m-am pierdut prin Paris, şi cum mă îmbujoram eu toată şiiiii….

Amintirile sunt aşaaaaaaaaaaaaaaaaaa de frumoase!!!

UPDATE: Am fost 6 în Franţa, mi-a zis Sabina: uitasem de Ciprian :)) .

Esarfa cu miros de portocale

Am aruncat-o in zapada. Cerul a asternut deasupra ei alte esarfe, care au devenit usor usor fulare, tricotate de sute de fulgi de nea.

Esarfa cu miros de portocale
S-a ratacit in plapuma zapezii. Ma cauta. M-a pierdut. Mirosul de portocale s-a pierdut si el de la ger. A ramas doar esarfa. Culoarea esarfei s-a pierdut si ea. A ramas doar albul zapezii.
Esarfa cu miros de portocale
M-a gasit, mi s-a aruncat in privire dupa ce am terminat ingerasul de zapada. Infrigurata, rece, aspra a vrut sa vina spre mine. Vantul o aducea din ce in ce mai aproape.
Esarfa cu miros de portocale
Esti aproape. Te-am prins in zborul tau catre mine. Vantul ti-a furat aschiile de gheata ce le-ai capatat in urma ratacirii tale in zapada. Vantul te-a scuturat de racoarea iernii, ti-a readus parfumul de portocale, mi te-a pus din nou, la gat…

Vrei sa fii altfel?

Spune-mi ceva frumos. Fa-ma sa zambesc. Gandeste-te ca daca faci zilnic pe cineva fericit, tu o sa fii fericit. Iubeste. Iubeste-ti imprejurul. Gaseste ceva frumos in fiecare lucru urat. 
Vrei sa fii altfel?
Vrei sa te indragostesti peste noapte, sa fii diferit, sa ai o noua personalitate, sa te schimbi?
Spune cuiva ceva frumos. Fa pe cineva sa zambeasca. Gandeste pozitiv. Gandeste-te ca depinde de tine ca lumea asta sa fie mai buna. Totul depinde de tine. In orice privinta. Daca tu, prin persoana ta, inspiri incredere si esti un exemplu bun de urmat, cei care te aprecieaza o sa incerce sa te urmeze. Si asa, rand pe rand, formand un sir lung cat toate fularele din Bucuresti, o sa fie un om mai bun, dupa aceea o sa i se alature altul, si altul, si altul…
Nu mai fi ignorant. Nu te baza pe principiul ”si asa traiesc intr-o tara de toata mizeria, ce daca nu am nimerit cosu’ de gunoi? un gunoi in plus sau in minus e acelasi lucru ”. Gresesti. Nu te mai lasa influentat. Nu mai fi asa. Ia-ti viitorul in propriile maini. Nu mai asculta de altii, atata timp cat stii cat de mult gresesc. Nu te mai lasa influentat de ei. Fii pe cont propriu: chiar daca vei ramane singur, fara ”prieteni”, fara sustinatori si vei ramane  un asa zis ”ciudat”. Atata timp cat actionezi constient, stii ca faci ce e mai bine pentru tine si nu numai, pentru o lume mai buna, ar trebui sa incepi sa te lipsesti de cei care nu te sustin cand incerci sa faci un lucru bun… fii independent, gandeste pentru tine, pentru viitorul tau, alege in urmatoarele situatii penibile ce e mai bine pentru tine: ”aoleu, mai X-ule, chiar trebuie sa stai la rosu, de ce nu traversezi cand nu trece masina; de ce in pana mea inveti la chimie daca nu dam test??? lipsa de timp si de ocupatie sincer.; nu mai citi atata! pe cuvantul meu, in ultimul timp ai cam luat-o pe aratura; extraordinar, ti-ai gasit ocupatie, sa scrii pe blog. mai fetito tu chiar nu ai ceva mai bun de facut? pune mana si ia o tigara.”
Ai libertatea sa alegi. Fa-o in modul care stii ca te va avantaja mai tarziu. Fii altfel.
__________________________
1) Eu incerc sa fiu altfel. Astea sunt principalele argumente pe care mi le insusesc in fiecare dimineata.
2) Poti fii si tu altfel. Nu e greu.
3) Chiar vreau o lume mai buna. Chiar vreau sa traiesc intr-o lume mai buna. Sa fac parte dintr-o lume mai buna.
4) Am scris articolu’ asta ca m-am saturat pana in gat ca poate o sa ajute pe cineva. Poti sa fii altfel, stii bine, poti sa te schimbi, depinde insa numai de tine. Poti sa fii mai bun. Intotdeauna.
5) :)

Departe.

Ma uit pe geam. Zapada. Aceeasi zapada de ieri. Probabil aceeasi zapada si de maine.

Un sentiment ciudat ma indeamna sa inchid ochii si sa imi imaginez.
Nu o ploaie de culoare, nu o umbrela multicolora, nu zapada, nu mare, nu padure. Nu. Deschid usa de la balconul meu acoperit in totalitate de zapada. Iau o mana de fulgi. Inchid usa, ma intorc in casa…Privesc cum mi se topesc in mana zeci de fulgi. Inchid ochii din nou. Visez. Nu mai visez. Chiar vreau sa fiu departe. Nu aici, unde stau in momentul asta. Vreau sa fiu mai departe. Mult mai departe. Sa. Nu. Nu sa zbor. Nu. Nu stiu ce vreau. Chiar nu mai stiu ce vreau. Mi’e dor de stralucirea de alta data a fiecarui lucru. Uneori exista. Azi…azi nu e chiar atat de evidenta.
Ma uit pe strada. E pustiu. Se mai aud din cand in cand rasete de copii. Si mai vad cate un bulgare zburand paralel cu fereastra. Mai vad si cate un om, doi. Acum trece o femeie. Este ascunsa de un fular lung cat orizontul. Care nu ma lasa sa ii vad mai bine fata. Si orizontul de departe se vede alb…o Doamne, mereu alb! De ce nu e verde???
Ca suntem in februarie. Inca o luna nesuferita si vine, in sfarsit, primavara. Cat de mult as vrea. Sa vina mai repede. Sa inmugureasca copacii. Sa ma readuca la normal.
Sunt, defapt nu sunt aici.
Ma gasesti unde e soare, cald, bine. 

Nu am idei.

Azi nu am inspiratie.

As putea sa scriu despre orice: ca vreau tatuaj, ca vreau la mare, ca m-am dat cu bicicleta pe stratul consistent de gheata din fata casei, ca am o noua pasiune, ca m-am indragostit. Da ia uite: fix in momentul de fata n-am inspiratie.

Mai cotrabai pe flickr, mai caut poze frumoase in galerii, ma mai inspir, mai trag un ”offf…” ca mie nu imi ies pozele asa, sau ca eu nu am bebelusi sa pozez, mai intru pe minte de ceai , un blog superb, cu o tipa care scrie…perfect, dupa pararea mea. Scrie frumos. Mai caut prin arhiva, sa mai fac lectura, si gasesc asta:

”Ceva apasator pluteste in aer. Magazinele au inceput sa faca reduceri. Mie mi-e frica sa intru in magazine in perioada asta. Zilele trecute cumparatorii si cumparatoarele din Terranova alcatuisera o coada imensa de dinozaur, care aproape iesea din magazin, lovind in zvarcolirile ei trecatorii nevinovati. Nu inteleg de ce oamenii disperati dupa reduceri sunt foarte furiosi. Sunt in stare sa scoata un iatagan din gentuta si sa-ti taie mana daca poftesti la bluza de 25 de lei pe care au ochit-o ei primii. Toata lumea fuge incolo si incoace, cu plasele pline si cumpara lucruri de care nu prea au nevoie, cheltuind sume imense de bani. Lucruri care ti s-au parut hidoase acum o luna, acum ti se par dragalase si potrivite. Unele magazine fac de cele mai multe ori reduceri la imbracamintea cu defecte, dar nu-i nimic – pupila cumparatoarei se dilata oricum cand vede ca poate sa ia o bluza cu 100 de mii de lei, nu conteaza ca are doua maneci stangi sau o ruptura sub forma unei gauri de cheie in spate. Profitand de balamuc, unele vanzatoare vor sa vada cum li se potriveste rolul de negustor necinstit si incearca sa bage in buzunar macar 10 lei ori de cate ori li se pare ca ulciorul poate sa mearga singur la apa.
Incercare de schitare a profilului de cumparatoare furioasa:
- este voinica si sanatoasa, nu ti-este greu sa ti-o imaginezi tragand la rame in barca, intr-o finala olimpica
- atmosfera din jurul ei este hitchcockiana: ti-este frica si nu stii la ce sa te astepti,
- are pantofi cu toc ascutit sau, desi sfideaza toate regulile logicii, cu talpa ascutita. cand te calca pe picior, iti lasa urme fizice si psihice,
- crede in drepturile omului, mai ales in drepturile ei. un drept foarte important pentru ea este dreptul de a avea o cabina de probat accesibila numai pentru ea, cu orele. cand dreptul nu-i este respectat, va da afara vociferand ingrozitor pe oricine ii ocupa cabina,
- ii place sa locuiasca in cabina de proba. de aceea, de multe ori, cabina de proba arata ca o incapere obisnuita: cu cuier devastat sau cu firimituri pe jos,”

sursa: http://mintea-de-ceai.blogspot.com/2008/01/blog-post.html

Ce pot sa zic? Exact asa gandesc si eu :) , si mi s-a parut genial cum mi-a descris altcineva gandurile, chiar mai bine decat mine. 
Superrrrrr, am revenit :) .

(…de dimineata pana seara scotociti mon jardin sa mai ochiti o idee, ceva???)

999 de vizitatori :)

Noapte de vară.

Soarele se apleacă uşor, încercând să sărute zarea cu dulceaţa razelor sale.
Roua se aruncă în stropi pe iarba moale, care o primeşte cu bucurie dupa căldura dogorâtoare de peste zi, învelindu-şi vârfurile într-un strat de răcoare. Maci însângeraţi se lasă uşor, când în stânga, când în dreapta, se apleacă, se ridică, vrăjiţi parcă de farmecul adierii atât de plăcute. Fiicele soarelui pe pământ, plantele de floarea-soarelui, îşi îndreaptă cupola de aur către lumina care uşor, uşor, începe să se piardă. Cerul prinde o culoare vineţie, care este întreruptă de linii roz şi portocalii de lumină, creând o beţie de nuanţe şi o feerie de culori. Grâul aurit se balansează cu vârfurile către cer, aşteptând minunea care adoarme natura. Jumătatea de soare încă neînghiţită de orizont mai scaldă o dată câmpul în strălucire, accentuând aurul atât de perfect pudrat pe grâul înalt. Reflecţia a ceea ce a mai rămas din soare se oglindeşte pentru ultima dată în apa bălţii dintre trestii, departe de lanurile de grâu şi macii aruncaţi în întuneric. Şi se pierde de tot şi conturul discului atât de puternic şi înflăcărat. Cerul îşi schimbă culoarea vineţie încet, într-un albastru închis care poposeşte un timp, câteva zeci de minute pe bolta cerească. Astfel, natura îşi îmbracă haina nopţii şi se linişteşte, se odihneşte dupa freamătul continuu de peste zi. Iar luna îşi face apariţia ca o regină a întunericului, mai timid, împinge toţi norii departe cu vraja ei, cu albul ei strălucitor şi puternic, luminând cerul. O ploaie de stele cade în întuneric, licărind din toate părţile fermecător. O atmosferă rece cuprinde toată natura, surprinsă de măiestria lunii şi a invitatelor ei din fiecare seară. Acum undele bălţii tresar din când în când, tremurându-i imaginea clară a lunii ce şi-a găsit loc printre ape. Iarba, amorţită de rouă, nu îşi mai arată smaraldul zilei, ci se scufundă în noapte la fel ca floarea-soarelui şi surorile ei, care se topesc de dorul soarelui. Macii şi-au închis florile, grâul a rămas neclintit deşi vântul suflă cu aceeaşi adiere, care a devenit mai rece. Luna şi-a găsit loc în mijlocul cerului, luminând întunericul deplin al nopţii, iar stele au adormit deja, lăsând magia licăririlor să farmece pământul. Este deja noapte.
Şi aşa a trecut o altă zi, o altă înserare tipică unei zile de vară. Noapte bună!

-tema la română-

Something shiny


Mi-am sters account-ul pe flickr.

Pentru ca sa imi fac unul nou. Adica sa pot sa scap de toate acele poze intunecate umbrite parca…de ce nu stiu… Si ca sa le pun pe cele mai stralucitoare. Care le-am facut in dupa-amiaza asta, cu cateva zeci de minute inainte de ora de ceai. Iti voi da o mostra, daca esti interesat/a intra sa le vezi pe toate. Sunt stralucitoare. Si imi reflecta starea de spirit de la ora actuala: minunata!

Am o noua pasiune.
Sa fac fotografii. Lumii inconjuratoare. Pentru ca desi la prima vedere pare monotona, stearsa, lipsita de stralucire poate deveni ceva superb. Eu incerc. Vad ca mi-a iesit. Si mai incerc :) .
M-am gandit
A, si intra aici daca te intereseaza. Nu mai gasesti o feerie de cuvinte, ci de culori.

You are addicted to tea when…


* The word “warmth” always reminds you of Tea and Tea only!
* You tend to notice the cup of tea first and then the holder of the cup!
* You reach for tea even when you are dying of thirst!
* You prefer to talk to tea rather than to a person, when you are the most depressed in life!
* You recite poems on tea on the birthday of your only child
* You would prefer the company of tea lovers rather than that of the coffee lovers
* You sort of agitated when some one mentions the name coffee
* You wouldn’t mind going for long walks, carrying a flask full of tea!
* You would prefer to mix tea with your drinks rather than any other form of diluting liquids, even while socializing with your friends!
* You feel proud to be called as the tea-lover!
* You have a full-fledged stock of a room full of tea leaves, but still worried about your future tea requirements!
* You have your morning tea, mid-morning tea, afternoon tea, mid afternoon tea, evening tea, night tea and mid night tea, quite a few cups of tea in between…
* You still feel that you haven’t had enough of tea on any given day!
* You would like to visit places where tea estates are in abundance
* You would like to hear the word tea often in your conversations
* You call your son as Tea Michael and your daughter as Tea Hilton
* Your wife can get any of her wishes granted from you by just showing you a cup of tea!
* Your car number plate carries the name TEA and then the number of your car
* You are friendly with any one, whose name starts with a T
* On your death bed, your final words shall be TEA!

sursa: net
…si asta e colectia mea care creeaza dependenta:




Howdy!

Mi-am facut cont pe flickr. Intrati aici daca vreti sa vedeti poze facute si editate de mine.