De ce mi-e frică de coafor

Se întâmplă că zilele astea mi s-a mai pus pata pe ceva, că nu aveam şi aşa destule idei fixe în cap. Vreau să mă tund :D .

Bine, asta vreau de mai mult timp, dar nu m-am putut hotărî cum aş putea îmbunătăţi forma… mă rog, imaginea podoabei mele capilare :)) şi cel mai cel motiv care nu m-a lăsat să mă duc la coafor a fost, bineînţeles, coafeza mea cea dragă.

Coafeza mea, cea la care ,,1 cm maximmmm, vă rog! nu-l scurtaţi mai mult d-atât!” înseamnă ,,hai să vedem cât de mult o putem tunde fără să îşi dea seama”, cea la care mi-e cam frică să merg că nu prea ştie ce e aceea ,,vârfurile şi atât vă rog”. Păcat că mi-e groază mie să merg mai des, că de tuns şi aranjat părul chiar se pricepe şi tipa asta mi-e coafeză din vremea când mergea Măli la grădi (good old times:D ).

Numai că din clasa a 6a, dintr-o zi în care m-am dus eu voioasă la ea vrând o mare schimbare de look (nu era cine ştie ce) şi m-a tuns cum o tunde pe mama, doar că puţin mai scurt şi arăta NAŞPA NAŞPA NAŞPA, pe când mamei îi stătea ok :)) , nu am mai mers la ea aşa cu drag… de fapt, când mergeam să-mi taie vârfurile aveam aşa nişte emoţii…

Aşa că, ori îmi fac curaj şi merg la ea sau… what the hell? mai sunt 23939232929 coafeze şi-mi găsesc alta :D .

 

Cuum să fii vegetarian? dar cum?

Am început 2012 cu multe planuri, printre care şi ăsta: să mă văd vegetariană cumva :)) .

Nu sunt pasionată de drepturile animalelor, nu aş lăsa carnea pentru că mi-e milă de vaci şi pui, că pentru aia există pe pământ, ca să îi mănânce oamenii, aş lăsa însă carnea pentru un stil de viaţă mai sănătos, mai multă energie şi chestii de astea :D

Bine, deci m-am gândit eu să adopt o alimentaţie ovo-lacto-vegetariană, care include muuulte legume, fructe, cereale, exclude cărniţa dar te lasă să te bucuri de lactate şi ouă. Că m-am documentat eu şi cică cu aşa alimentaţie eşti un om mai fericit, ai o stare perfectă şi ţopăi în continuu de energie.

De săptămâna asta am zis să încerc, vreo 2-3 zile, nu mai mult, să mă acomodez cu acest stil de viaţă, printr-un soi de dietă, gen azi lactate, mâine fructe, poimâine legume etc să văd cum reacţionez la aşa ceva.

Azi a fost ziua de fructe şi după doar 2 zile sunt pe cale să renunţ :D .

eh, poate-n 2013…

Suntem minunaţi aşa

Am o grămadă de defecte de care sunt conştientă şi de care mă leg zi de zi când mă uit în camera mea, când fac rezumatul zilei ce-a trecut, când mă strâmb în oglindă când mă plictisesc şi când mă gândesc cum îmi pierd timpul şi nu fac nimic cu adevărat interesant.

Şi nu ştiu cum gândesc oamenii mai mari, dar noi, adolescenţii, suntem atât de critici cu persoanele noastre încât într-o zi îmi puneam în gând să mă metamorfozez într-o persoană perfectă şi să fac tot ce e necesar ca să devin aşa, plictisită de tona de defecte naşpa care apar într-o zi şi dispar în alta sau care sunt acolo mereu. Dar apoi mi-am dat seama că e stupid…

TU, da, tu, dacă eşti adolescent nemulţumit de tot şi nu te simţi tocmai minunat acum

dacă te-ai certat cu părinţii acum câteva minute, reproşându-ţi chestii fară sens gen că habar nu ai ce să faci cu viaţa ta, nu te interesează nimic, eşti dezordonat, visezi cai verzi pe pereţi, nu eşti responsabil.

sau dacă te simţi plictisit şi vrei să faci ceva dar nu ştii ce şi urăşti starea asta, dacă te simţi singur, dacă nu eşti împăcat cu modul în care-ţi stă părul, dacă te-ai certat cu cel mai bun sau cea mai bună prietenă şi te simţi neînţeles, dacă simţi că toţi au ceva împotriva ta şi nu-nţelegi asta, dacă nu te simţi bine în pielea ta, dacă ai pierdut pe cineva drag şi nu-ţi vine în minte de ce şi te simţi vinovat….

sau dacă pur şi simplu nu te simţi minunat azi dintr-un motiv aiurea, fără sens…

aminteşte-ţi că eşti unic şi minunat şi TU ai ceva diferit. şi eşti al naibii de perfect aşa cum eşti.

uite, ai exemple pretutindeni:

de la profa aia malefică care ţi-a zic că e malefică şi a recunoscut că îi place aşa să fie şi se simte perfect cu persoana ei malefică, la Christina Aguilera de acum, care nu arată ca mai demult dar se simte de asemenea perfect :D .

2012, vreau de la tine tot.

Am ajuns acasă şi e bine :) . Mi-a lipsit acasă.

N-am apucat să scriu despre cel mai frumos an din viaţa mea, anul care tocmai a trecut şi de care-mi voi aminti mereu, pentru că în 2011 s-au întâmplat aşa multe chestii importante pentru mine şi importante aşa, în viaţa oricărui om.

Mai întâi am dat primele mele examene, am petrecut prima jumătate a anului învăţand şi învăţând şi învăţând şi a meritat. Apoi m-am despărţit de oameni atât de dragi mie cu care astăzi încerc să mai menţin legătura dar ăsta e un lucru greu şi mi-e frică că îi voi pierde mai devreme sau mai târziu pentru că… nu, lasă, fără explicaţii.

Apoi a fost cea mai teen-like vară de până acum, mergeam la întâlnirile cu bobocii şi scriam despre astea aici, pe blog, eram entuziasmată că se apropie liceul pe care îl aşteptam de aşa mult timp. Şi a venit şi liceul. Şi cred că am zis de nenumărate ori cât de frumos e la liceu şi nu îmi vine să cred ce se întâmplă în fiecare zi, viaţa mea e ca un scenariu bine pus la punct :) .

2012, vreau de la tine tot. vreau să fii şi mai şi decât 2011. vreau să fii perfect :) . vreau artificii multe.

În 2012 mi-am propus să râd şi să zâmbesc cât mai mult, pentru că oamenii fericiţi sunt mai buni şi eu vreau să devin un om mai bun.

tu?

Crăciunul ăsta va fi special

În primul rând voi avea zăpadă şi asta-nseamnă pentru mine Crăciun: ciocolată caldă, cozonac şi zăpadă.

Plec în seara asta şi timp de o săptămână mă voi muta cumva într-un soi de orăşel de-al lui Moş Crăciun, înzăpezit, unde va fi linişte şi singurul zgomot pe care îl voi auzi vor fi clopoţeii de la sania lui şi colinde cu let it snow, let it snow, let it snow. Nu tu net, nu tu semnal la mobil.

Sper să-mi aducă Moşul un Crăciun ca în filme, să-mi aducă sclipici şi înţelepciune şi răbdare şi să aibă grijă ca în 2012 să fie numai lucruri frumoase şi atât :D .

Vă îmbrăţisez! Ne citim la anu’ :) ! Sărbători minunate să aveţi alături de cei dragi!

Despre my future care mi-e aşa neclar

91023118_02adccc3d4

Trăiesc în prezent şi nu-mi place să mă gândesc ce va fi mâine sau ce a fost ieri, mi se pare o risipă de timp şi energie. Aş elimina deci gânditul la ,,ieri” dacă m-aş concentra pe prezent, prezent pe care să-l fac să fie aşa încât să nu am regrete sau nemulţumiri legate de dumnealui.

Rămâne însă gânditul la ce se va întâmpla când voi termina liceul, habar n-am ce o să fac, habar n-am ce voi fi când ,,voi fi mare”. Şi deja văd că în jurul meu oamenii îşi fac planuri, se agită, iar eu nu pot decât să îi urmăresc şi să-mi reproşez în gând că nu am găsit încă ceva care să-mi placă atât de mult, nu am găsit ceva-ul ăla despre care să zic ”asta-i! asta e ce voi face.”.

Sunt aeriană şi detaşată uneori de pământ şi realitate, îmi place asta, deci m-aş putea face astronaut sau aviatoare :)) . Sau ceva care implică multă comunicare, ascultat, găsit soluţii salvatoare, împărţit zâmbete şi inimoare :))

Nu, de fapt chiar nu ştiu…

I’m just gonna live the present.

Tu când ţi-ai dat seama ce vrei să faci mai departe?

De Crăciun îmi doresc, anul ăsta, magie

O să îi scriu lui Moş Crăciun de îndată ce termin cu franceza, trebuie să mă apuc să scriu, în astea 2 zile,  un eseu despre Crăciun şi viitoarea mea vacanţă de 3 săptămâni, o bine-meritată pauză cu timp doar pentru mine :) .

Mă gândesc că până acum, până anul ăsta, am avut mereu o listă în minte cu ce mi-aş dori: de la ursuleţi de pluş care nu îmi încăpeau în camera plină cu jucării am ajuns la converşi, tricouri cu Metallica şi Beatles, apoi am trecut şi de faza asta şi iată-mă acum, cu habar nu am ce mi-aş putea dori de Crăciun.

Şi mă gândesc de fapt că tot ce mi-aş putea dori e un Crăciun magic, cu zăpadă, ciocolată caldă, turtă dulce şi miros de scorţişoară, colinde, miros de brad. Vreau un Crăciun cum vezi în filme, vreau să vină cu adevărat spiritul Crăciunului şi pe la mine şi să fie totul strălucitor şi magic.

Tu ce-ţi doreşti de la Moş Crăciun în acest an :) ?

p.s.: let it snow, let it snow, let it snowwww

Căpcăunii şi băieţii drăguţi

Scriam acum 2 veri, când chiar scriam şi nu fac ceea ce făceam acum, adica absolut orice mai puţin să scriu, despre băieţi, cum arată Făt-Frumos în opinia mea blablablabla şi alte prostii d-astea care acum mi se par fără sens.

Scriam şi despre căpcăuni, aşa-i numeam atunci pe băieţii ăştia, mai puţin sentimentali, mai indiferenţi şi mai făr-de-inimă, preocupaţi de altele decât lovelovelove, ocupaţi să cucerească ca Napoleon.

Acum gândesc altfel şi vreau să schimb asta şi aici pe blog, să se vadă că nu mai cred asta (nu judecaţi, eram mai mică, tâmpenii tipice vârstei deci):

Să vă povestesc la ce constă la mine perfecţiunea asta? Păi eu nu vreau să cunosc un băiat perfect din cap până în picioare. Perfecţiunea în opinia mea nu există. Însă există pentru fiecare dintre noi, indiferent de vârste şi gusturi, un Făt-Frumos. Că e blond cu ochi albaştri, că e brunet cu ochii verzi, că e înalt, că e frumos nu prea mă interesează. Eu văd un Făt-Frumos în băiatul în care ştie să te asculte, căruia îi pasă de tine, care se gândeşte mereu la persoana ta, care ţi-ar da şi luna de pe cer ca să te vadă zâmbind. Care să fie sensibil şi în acelaşi timp băiat, care să ştie să se comporte cu tine. Care face totul aşa cum faci tu, care gândeşte ca tine. A nu se confunda Făt-Frumos cu unul care nu ştie să te sune să te întrebe ”ce mai faci?”, care nu ţi-a dat măcar o dată o floare, fie şi una din grădina blocului. Care te ignoră când vrei să îi vorbeşti, care uită şi când e ziua ta. Care vorbeşte urât în preajma ta, care nu e lângă tine când ai nevoie. Care preferă compania altor fete decât compania ta şi care te face să ai coşmaruri noaptea din cauza asta.  Ăsta se cheamă C-Ă-P-C-Ă-U-N.

Eu nu mai cred azi în tâmpenia asta cu Făt-Frumos, care mi se pare ceva siropos şi cam aiuristic, aşa ceva nu găseşti şi nu ştiu la ce mi-ar folosi dacă aş găsi, cred că aş trece mai departe că nu prea suport clişeele astea (le suportă cineva?).

Aşa că voi scrie din nou, ce cred acum, de astă dată, despre un tip pe care l-aş considera unul cu adevărat drăguţ, şi nicidecum un Făt-Frumos, ăsta e naşpa rău.

Cred că un băiat este drăguţ dacă te face să zâmbeşti şi la rândul lui zâmbeşte. Cred că un băiat e drăguţ dacă gândeşte frumos şi se exprimă tot la fel. Nu tre’ să-mi scrii poezii de lovelovelove, să-mi dăruieşti flori şi să-mi cânţi la chitară. E destul să mă faci să râd mereu, şi când corăbiile mele sunt pe lângă Titanic, să faci cumva să le aduci la suprafaţă, să fii aici, cu mine şi atât şi să fie frumos :) .

Şi acum ceea ce cred despre căpcăuni, părerea-mi de zilele de acum.

Ei bine, nu mai cred în căpcăuni. Cred în băieţi care au păţit o fază urâtă cu vreo fată mai naşpa, aşa, s-au ales cu inima-bucăţi şi acum încearcă să plătească cu aceeaşi monedă soartei, încercând la rândul lor să facă ferfeniţă din inimioarele altor copile. Cred că băieţii ăştia pot fi schimbaţi şi că acolo, în inimioara lor, de fapt e un tip sensibil care s-a săturat de adunat ,,trofee” şi care chiar e o persoană bună. Trebuie numai să găsească persoana potrivită care să îi ,,dez-căpcăun-izeze”.

___________________________

Aş putea adăuga mai multe dar nu, e de ajuns pentru moment.

Atât pentru azi.

Noapte bună.

Vrei să faci o faptă bună?

Cauţi să faci ceva drăguţ pentru cineva şi nu ştii cum?

Vrei să faci un bine, vrei să faci o faptă bună şi să primeşti în schimb recunoştiinţa unui copilaş cu care viaţa nu a fost atât de darnică?

Strânge nişte lucruşoare ce nu-ţi mai trebuie dar sunt frumoase pentru un copil, pune-le într-o cutiuţă de pantofi, ambalează colorat cutia şi împarte fericire :) !

Mai multe detalii la Grapefruits :D !

La ce mă uit după o zi luuungă

După o zi aşa luungă, ca asta de azi sau cea de ieri sau cea de alaltăieri, nu-mi arde mai de nimic, sunt obosită şi terminată şi ca să iau o pauză mă mai postez în faţa calculatorului, la 10 minute de ”Glee”. Faza proastă e că am ajuns cu episoadele la zi şi nu ştiu, chiar habar nu am la ce să mă mai uit în cele 10 minute de pauză ale mele aşa că vă cer opinia, am nevoie de o recomandare de un serial drăguţ :D .

Hai să vă zic mai întâi la ce mi-a plăcut până acum, să vă faceţi o idee în legătură cu gusturile mele minunate :)) .

F.R.I.E.N.D.S.

E cea mai frumoasă comedie, cel mai drăguţ serial urmărit de mine până acum :) . E o poveste minunată şi o recomand cu drag.

Two and a half men, menţiune: cu Charlie Sheen

Glume faine, te face să zâmbeşti după ce ai avut o zi cât se poate de nasoală. Recomand că şi acum mai râd gândidu-mă la unele faze :)) .

Glee

Drame adolescentine, viaţă de liceu, muzică frumoasă, multă lovelovelove şi chestii de astea, pentru ăştia de vârsta mea şi mai măricei. E relaxant de privit :) .

__________________________________

Mi-au mai plăcut şi Gossip Girl, The War at Home, Supernatural, Ghost whisperer.

Sugestii pentru seriale drăguţe, vă rog?