Despre mine-cea-de-acum, pe scurt

Stau cu programul aiurea, nu-s deloc organizată, las chestii pe ultimul moment, sunt mereu în întârziere.

Şi-mi place asta . M-aş simţi aiurea să ştiu că am tot timpul din lume pentru ceva, că nu voi întârzia, că nu trebuie să fug după autobuz sau să alerg că nu sunt în întârziere. Chiar ar fi foarte ciudat…

În fine, mi-am luat rochie faină şi tre’ să-mi iau şi partener, că deşi sună tentant să merg singură, parcă e mai drăguţ şi mai teen-like cu partener .

Cu cine merg însă nu ştiu. M-am tot gândit că poate-poate m-o invita tipul ăla de care îmi plăcea rrrrrrrău acum câteva zile bară săptămâni, da’ încă nu s-a întâmplat minunea şi deja m-a cam plictisit că nu mă prea bagă în seamă şi nu îmi place să îl stresez în continuu, că e naşpa şi nici mie nu îmi place când mă stresează cineva în continuu. Nu-mi place că nu mă bagă în seamă aşa tare, şi eu sunt printre persoanele alea care au nevoie de atenţie , de multă…Aşa că o să îl las în pace şi o să încep să analizez mai bine, în pauze, tipii din curtea liceului .

Îmi place că descopăr zi de zi oameni simpatici şi că deja pot spune că am prieteni dragi în noul mediu în care mă învârt (dadada, liceul, nu doar Cişmigiul ) şi mi-ar plăcea ca toată ziua să mi-o petrec vorbind cu ei şi cunoscând alţi oameni la fel de interesanţi şi drăguţi .

Mi-e dor să scriu pe blog, dar timpul ăsta e aşa zgârcit cu mine ca şi inspiraţia, de altfel. Nu mă uitaţi, promit că nu las grădina să se prăfuiască.