Nu sunt responsabilă

Ştiu că am mai scris mai de mult că nu am nicio treabă cu responsabilităţile şi că la mine lumea, viaţa, se împarte în 2 mari categorii: libertate şi responsabilităţi.

Mie nu îmi plac responsabilităţile inutile. Uite, de exemplu, nu îmi place să spăl vasele când e rândul meu. Dar acest lucru devine o mare responsabilitate pentru că dacă nu le spăl pot să rămân fără acces la blog (nu neapărat) căci se supără cineva pe mine, aşadar trebuie să spăl vasele când e rândul meu. O altă responsabilitate dificilă pe care o am este udatul cactuşilor mei, pe care nu i-am udat de prin iulie (şşt, nu mai spuneţi la nimeni), dar care cred că nu au nevoie de apă, căci în deşert (sau în desert) nu prea plouă, şi dacă plouă, plouă o dată pe an, şi nu a trecut un an de atunci când i-am udat ultima oară.  O altă responsabilitate pe care chiar o consider foarte importantă este făcutul temelor, şi aici pot spune cu mâna pe inimă că sunt destul de responsabilă să nu plec de acasă la şcoală cu teme nefăcute şi fără să învăţ… adică, în fond, aici e vorba numai şi numai despre mine şi de viitorul meu, îngâmfarea mea în minte când ştiu ceva ce alţii nu ştiu şi aşa mai departe. Deci cultura generală pe care vreau să o am este o responsabilitate foarte importantă şi cam singura pe care o respect fără să îmi ceară cineva asta.

Responsabilităţile de genul curăţenie la mine în cameră mă dau cu totul peste cap. Adică eu trăiesc extraordinar de bine în haos, chiar dacă uneori mă mai satur şi fac nişte curăţenie. De cele mai multe ori fac curăţenie că mă obligă un acel cineva care îşi exercită autoritate şi în cazul vaselor. Sincer, nu înţeleg cu ce deranjează nişte haine care sunt puse în dulap neîmpăturite la dungă, poate un pic cam şifonate, dar na, adolescenţii metalişti nu trebuie să aibă haine complet neşifonate. Practic eu sunt cam dezordonată, dar dacă aşa mă simt eu bine, cu un birou plin cu de toate şi cu un dulap mai cum este, nu aşa ar trebui să fie? Acum nu vă imaginaţi că sunt un mic porcuşor :)) , că nu e chiar aşa.

O altă responsabilitate pe care văd că vreau eu singură să o am este îngrijitul unui peşte. Adică, ce e aşa mare scofală să ai grijă de un peşte… te strâmbi la el, te joci cu degetul pe sticla acvariului, îi dai de mâncare o dată pe zi. Dacă e vară îl iei cu tot cu acvariul la plimbare prin parc, îl laşi lângă lacul Herăstrău la filme de groază, să vadă verişori un pic mutanţi…

Şi totuşi cred că de ziua mea rămân la portocal şi bonsai, că dacă se întâmplă ceva cu peştele iarăşi îmi spune cineva că sunt total iresponsabilă şi ştiţi voi, ce mai urmează.

Când o să fiu adult o să am destule responsabilităţi, ştiu, şi că spălatul vaselor nu e tocmai o responsabilitate daaar…

Întotdeauna este un ”dar”.

Comments

  1. sunshine says:

    am avut pesti si-i hranesti de cel putin 2 ori pe zi Malina!! Si stai linistita si dulapul meu vraiste;))

  2. Oh, temă nouă, drăguț ;))
    Dacă ai încerca să-ți faci “responsabilitățile” o idee mai plăcute, nici măcar nu le-ai mai percepe ca pe ceva ce trebuie să faci neapărat…Tu, la momentul de față, faci acele lucruri pentru că ți s-a spus că dacă nu le faci vei rămâne fără net, spre exemplu (o abordare total greșită dar nu e treaba mea). Încearcă să ai alte gânduri când faci astea, nu le face cu o oarecare teamă…

  3. Mălli says:

    @Roxana: nu le fac cu nicio teama :)) , faza cu netul nu ma sperie asa tare, ca nu prea se aplica, e doar asa, o vorba…

  4. Mălli says:

    @sunshine: dar cum asa??? cat de mult mananca un peste?!

  5. ZuZu says:

    Imi place viziunea ta asupra ingrijitului pestilor, e foarte funny ;)) si eu am avut un acvariu cu pestisori…si cam tot asa procedam…doar ca nu ii luam cu tot cu acvariu in parc :-"
    Cat despre dezordine, haos…nu pot sa spun ca sunt foarte organizata dar nici dezastru nu e in viata si gandurile mele :))
    ps. Imi place noua tema ;;)

  6. Diana says:

    Acuma le privești ca inutilitate… dar când vei fi singură, fără părinți, o să fie cu totul altceva.

    Ideea e că responsabilitățile nu te fac mai puțin copil. Tot poți păstra energia și libertatea aia, dacă știi să le îmbini.
    Dar responsabilitățile se învață încet-încet de mici, altfel ușor dai greș ca adult.
    Privind în urmă, aș fi vrut să mă obișnuiesc mai mult cu responsibilitățile prin liceu, pentru că acuma ceea ce nu mi-am format atunci, îmi mănâncă timpul de a fi copil. :lol:

  7. sunshine says:

    @Malli:d epinde de cantitate. poti sa-l hranesti de 3 ori pe zi foarte putin, sau ceva mai mult o data. planuiesti sa-ti iei pesti? daca vrei sa stii ceva de ei intreaba-ma la scoala >:D <

  8. Vanilla Moon says:

    Bună.
    Mă bucur foarte mult că îți place blogul meu. Te-am adăugat la prieteni, și nu la Blogroll, pentru că ceva îmi spune că o să ne înțelegem bine.

  9. Mălli says:

    @Diana: greu cu imbinatul asta :)
    @Vanilla Moon: >:D< super, multumesc! si eu cred asta!

  10. Diana says:

    Nu e chiar așa greu, ține mult și de starea de spirit.

    E unul din acele lucruri ușor de făcut dacă le conștientizezi și dacă vrei cu adevărat. :D

  11. Eu am fost foarte rasfatata cand stateam la mama acasa :lol: nu faceam mai nimic, aveam grija doar de camera mea si de mine, evident. De cand m-am mutat in Bucuresti, s-au cam schimbat lucrurile. Cine face acum curat si in baie si in bucatarie? Cine aspira in toata casa? Cine duce gunoiul zilnic si face piata? Cine cine cine? :lol:

  12. Loryloo says:

    Adevarul este ca putini sunt acei carora le place sa spele vasele ;)) Eu, ca si tine, nu ma numar printre ei… nici nu m-am numarat vreodata.
    In schimb, curatenia in dulap e sfanta! :)) )

Trackbacks

  1. [...] Sorel, Vis, Alina, Black Angel, Chocolate Follie, Delia, Diana Emma, Grapefruits, Lilly, Marrynusha,Malli, Silvia, Miscellaneous11, Strumful, Roxana, Vacitim, Wonderland, [...]

  2. [...] Nimic nu am si totusi, totul am… [...]

Speak Your Mind

*