Hai să facem poze!

Scrie Cabral de un concurs de fotografie cu tema ”Iarna 2009-2010 în România”.
Pam-pam, deşi nu am prea mare inclinaţie şi habar n-am câţi mega pixeli are iphonul, şi tot ce mai ştiu e să meşteresc câte o poză în Photoshop, hai că m-am înscrissssssssss!

Ăăăăă…nu vă aşteptaţi la prea mult, sunt o amatoare şi… hmm….am cam 13 ani :) .

1) Străduţă nemişcată.

2) Rămăşiţele verii.

3) Strălucire de Crăciun



…ăăăă…şi cred că….hmmm….n-am nicio şansă să câştig
Încerc şi eu, de dragul de a face poze (împrejurului meu, nu mie, bineînţeles!!!).

Şi mai ”fac” poze şi aici: www.flickr.com/photos/feeriedeculori/

Vreau ghiocei!

Vreau un bucheţel cu ghiocei!
Şi vreau să vină primăvara.
Să fie soare, să mi se încălzească sufletul aproape îngheţat de iarna asta atât de rece şi…
Cine îmi dă anul ăsta prima dată ghiocei şi îmi aduce primăvara în suflet primeşte un pupic de la mine.
Promiiiiiiit!

Valentine’s day

 
Azi e Valentine’s Day. Uaaaaaaaaaaaaaaaaaau!
Cum stă treaba de fapt, sau cum mi se pare mie?
Valentine’s Day mi se pare…hmmm… o prostie. Na c-am zis-o. Nici nu a trecut bine disperarea cu Halloweenu’ că…că a venit asta. După mine este doar ceva comercial ”uiiii! mi-ai cumpărat bomboane, flori şi o inimioară de plush, ooo ce drăguţ eşti!” , cum este de altfel şi exemplul. 
Nu am inima de gheaţă :)) , gestul e drăguţ, da’…totuşi parcă e prea mult.
Dă-l încolo de Valentine’s Day, că vine Dragobete, sărbătoarea dragostei 100% românească.
Da’ cum nu sunt fană…

…ce e cu ultima poză? dă ”sărci” pe google ”dragobete” şi o găseşti :P ! …cum am pus una pentru Valentine’s Day, de ce să nu pun una şi cu Dragobete? ar fi fost o nedreptate!

Frumos

quotes Pictures, Images and Photos

Metallica la…ţambal!

Pentru că în România orice e posibil :) :

And…nothing else metterssssssssssssss!

Chestii frumoase care îmi plac zi de zi…

- oamenii care zâmbesc (desigur, excepţiile probabil se cunosc)
- culorileeeeeeeeeeeee…o lume colorată
- agenda-jurnal-carneţel-caiet-bloc de desen- pe care scriu, desenez, conspectez lucruri mărunte şi frumoase
- cămăşuţe cu pătrate, fără, colorate, cu mâneci lungi şi scurte
- noile mele ghete (urmează un articol dedicat)
- soarele
- muzică…o da, nimic fără puţină muzică
- dulapul meu, un fel de cutia Pandorei, unde găsesc o groază de haine care uitasem că există.
- cărţile.
- pixurile colorate.
- ciocolata caldă
- amicii de pe mess, disponibili mereu la un dialog luung
- posterele care mă inspiră din cameră
- guma de mestecat
- glumele la care râd de nu mai pot
- cerceii elefănţei agăţaţi de suportul de creioane, mă inspiră
- orele interesante de la şcoală, unele care îmi plac super mult
- veşnica întrebare: azi cu ce mă îmbrac la şcoală?
- scrisul pe blog
- emoticoane :)) şi ;))
-  mandarinele şi merele verzi
- recreaţia de 20 minute
- citatele
- zbenguitul în casă pe o melodie ”liiiiiiiiiiiiiiiikeeeeeeeeee a rooooooooooooooooockstaaaaaaaar”
- aplicatiile super de pe tel
- sertăraşele de la mine din cameră: mereu găsesc ceva uitat sau pierdut
- cititul altor bloguri
- râsul de fetele cu atitudinea mea favorită: ”oh, yeah, bad pitzi!”
- dormitul la amiază, genial după o zi de şcoală
- desenatul cu cărbune
- eşarfele şi fularele luuuungi
- fanta 0
- pensule
- planta mea artificială pe care oooo da! nu trebuie să o ud
- bomboanele cu ananas mentolate
-conversii si dc-urile abandonate
-…
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeetc :)

sursa poză: anna inghart, flickr.

Remember the time…

Azi sunt nostalgică. Am fost, sunt şi blablabla.

Hehe, povesteam azi cu Sabina despre excursia olimpicilor din vara lui 2008, când am fost în Franţa. Cât am putut râde. De câte copilării ne făceam una alteia, unul altuia, ce supărăcioasă mai eram, o Doamne! şi cum, şi ce prostuţă şi parcă aşa de mică eram…
M-am maturizat mult de atunci.
Da’ asta nu înseamnă că nu râd cu pofta de ce trăsnăi făceam eu.
Am fost în tabăra aia cu 4 copii din clasa, 5 cu mine, şi aşa mă distrez când îmi amintesc de grupu’ ăsta ameţit: mademoiselle Mălinuţa, Sabina, Bianca şi Mirciulică. Mirciulică n’are ce căuta aici dar cum a fost şi el în Franţa am fost obligată să pomenesc de el. Mamăăăă, şi cât am mai râs cu Sabina de cum ne  ”faultam” reciproc atunci, că nu ne suportam deloc, că eram şi eu irascibilă (de, atunci începusem să ştiu ce e aia Măli adolescentă) şi Sabina şi Bianca erau şi mă enervau că noaptea nu mă lăsau să dorm, că eram varză de la cât am umblat pe jos şi cum condiţia mea fizică nu era strălucită nici pe atunci, gândiţi-vă şi voi: cum ajungeam în camera de hotel numai la somn visam. Şi cum o deranjam eu pe Sabina cu genunchii în autocar, şi cum am avut noi semnul satanist pe uşa din hotelul bântuit de lângă Viena şi cum am uitat eu id-ul cuiva şi a ţipat Sabina în tot autocarul ca nu-ştiu-ce şi cum m-am pierdut prin Paris, şi cum mă îmbujoram eu toată şiiiii….

Amintirile sunt aşaaaaaaaaaaaaaaaaaa de frumoase!!!

UPDATE: Am fost 6 în Franţa, mi-a zis Sabina: uitasem de Ciprian :)) .

Scrisoare de dragoste

Am început să o citesc ieri dimineaţă, şi seara, pe la 10 era gata.

S-au adunat în paginile cărţii aleia toate elementele unei cărţi superbe: romantism, tragedie, dramă, fericire, eternitate.
Cea mai frumoasă carte care am citit-o până acum. Am citit-o pe nerăsuflate. Nici La răscruce de vânturi nu mi-a plăcut aşa de mult. Şi când mă gândesc cât mi-a plăcut mizeria de Twilight, bleah.
O, Doamne…
Sunt o romantică incurabilă!

Adolescenta fatală vs. eminenta

Adolescenta ”fatală”:

- este considerată cea mai tare din şcoală, se consideră cea mai tare din şcoală, prietena şi şefa plasticelor din filmele tipice cu adolescenţi, în realitate tot şefă, dar a divelor wanna be
- cititoare fidelă Popcorn şi Bravo, scriitoare în rubrică Love and WTF?, o întreabă pe tanti pshilog dacă o ok că i-a furat iubitul celei mai bune prietene ai ei şi săraca nu înţelege de ce fosta ei prietenă i-a zis în faţă ca e bitch, de asemenea nu înţelege de ce se oftică atâta fosta ei prietenă
- la şcoală adoptă stilul bad pitzi, se fardează fata, se dă cu mascara, cu ruj roz pentru că mama ei nu îi dă voie, în mod normal, să facă asta
- este nonconformistă, chiar dacă e cu cel mai tare tip din şcoală se desparte de el ca să fie cu unul de liceu sau sau sau…
- mestecă gumă cu gura laaaarg deschisă în timpul orelor şi nu numai
- are şuviţe (se poate fară???)
- unghiile negre le consideră must-have
- crede că toată lume care se fereşte de ea o invidiază, dar defapt, adevărul este altul
- se bazează pe copiat. şcoala nu este o prioritate pentru ea
- mall-ul este a doua ei casă
- îşi etalează valoarea peste tot: pe hi5, pe facebook, pe blogger, pe yahoo, pe skype…
-…

Adolescenta eminentă:

- are un grup de prieteni restrâns cu care se înţelege bine
- în zilele libere citeşte, daca prinde o carte bună, de dimineaţă până seara
- îşi face temele, învaţă, silitoare
- în timpul liber citeşte, scrie pe internet, pe blog, încearcă să facă lumea mai frumoasă
- nu este fană a mall-ului
- nu se consideră cea mai deşteaptă fiinţă din lume, ştie că poate şi dovedeşte
- este liniştită…preferă să se relaxeze decât să se agite pentru orice nimic
- devine mai matură pe zi ce trece, înţelege lumea din jurul ei, descoperă personalităţile umane şi altfel ştie ce prieteni minunaţi are
- este fericită când prietenii din jurul ei sunt fericiţi
- când se simte inconfortabil cu anumite persoane caută să iasă din acel grup
- începe să facă diferenţa între un om de calitate şi un om de nimic
- are multe talente ascunse, cântă, desenează etc.
- nu se machiază, nu îşi face unghiile, nu are şuviţe
- este naivă
- tot ea o să fie cu cel mai tare tip din şcoală (asta se întâmplă în fiecare film cu adolescenţi :)) )

Munţii de zăpadă din această mirifică iarnă nu afectează încălizirea globală.

Valul de frig şi de ninsori din emisfera nordică nu înseamnă că încălzirea globală nu mai are loc sau că a luat o pauză. Asta pentru că, în primul rând, vremea nu este acelaşi lucru cu clima.

Apoi, încălzirea globală ne aduce mai puţine ierni reci, dar nu le elimină complet de pe Pământ.

În plus, chiar dacă este frig, în emisfera nordică au existat zilele acestea recorduri de temperaturi înalte, precum în Alaska sau Bulgaria. Extrem de cald este şi în emisfera sudică, precum în Australia, aici înregistrându-se cea mai caldă vară după 2005.

“Faptul că am avut câteva luni reci nu spune nimic despre tendiţa pe termen lung. Este doar exemplu foarte clar al variaţiei naturale a sistemului climatic.  Mediile înregistrate pe termen lung arată că ne aflăm într-o tendinţă de încălzire a planetei”, a declarat Mark Serreze, cercetător la National snow and Ice Data Center, din SUA.

sursa:realitatea.net
Hai nu mă înnebuni. Deci eu, român care dârdâie de frig din toate balamalele cât iese afară, văd munţii de zăpadă din faţa casei şi meteorologul din mine îmi zice ”hmmm…un alt semn al încălzirii globale”. Mă, oameni buni: voi aţi înnebunit complet??? Veniţi mă în Bucureşti să vă arate Mălina încălzirea globală din faţa casei ei, că nici maşina nu poate să treacă de Himalaya dintre drumul înzăpezit şi maşină. Şi zic intenţionat Himalaya, că nu se compară munţii mei de zăpadă cu alţi munţi de pe planeta asta.
Când au să vină să deszăpezească, dragii de ei, şi străzile din Pipera??? La primăvară? Sigur că da. Aşa că până atunci o să fac eu cărare prin zăpada până la genunchi, că poate poate deszăpezesc eu drumul cu urmele de paşi. 
Trăiesc în România. Şi de aia nu pot să ajung la şcoală…nu am dreptul acesta, pentru că este iarnă.
O, şi poza seamănă cu uliţa pe care tre’ să merg eu la şcoală. Dar este deszăpezită. În comparaţie cu uliţa mea, care are metri lungi de zăpadă neatinsă nici de picior de om.