Asta e al 85-lea articol. E ultimul pe 2009. Ma apuca nostalgia…Oricum, desi v-am mai zis o data, sa aveti un An Nou superb, plin de succese, realizari, fericire, sanatate si tot ce va doriti voi! La multi ani!

Aaaa…si pe 2010 imi propun:
-sa nu ma stresez pe ce nu trebuie, ca sa nu fac riduri si ca sa imi pastrez neuronii intacti;
-sa fiu mai atenta la unele ore;
-sa iubesc pe toti care ma inconjoara;
-sa cunosc alti oameni;
-sa incerc sa ma pastrez naturala. ca sucul de portocale ;
-sa iau atitudine cand trebuie;
-sa reduc culoarea din vocabular…sa fiu mai ”alba”;
-sa ma gandesc de mai multe ori cand trebuie sa actionez.
-sa invat sa cant la chitara;
-sa imi pastrez zambetul;
-sa mai si actionez intr-un fel ;

In seara asta este Revelionul. Este ultima zi a anului 2009. Maine, pe vremea asta, o sa fim in 2010. Pai, hai sa va zic parerea mea despre 2009: a fost superb! Nu descriu acum toate chestiile magnifice de care am avut parte ca sta mama in spatele meu si ma pune sa strang carbunele cu care am desenat aseara pe la 12. Dar, in orice caz, a fost superb. De la inceput pana la sfarsit. Cred ca asta a fost primul meu an ca ”adolescenta”. Si chiar mi-a placut. Sper ca 2010 sa fie pe putin la fel de tare. Hihi, la sfarsitul anului 2009, adica cam zilele astea, a inceput sa ma chinuie talentul, de unde si chitara, desenatu’ cu carbune .
Asa, cum ziceam, se incheie un an superb…da’ vreau sa comentez eu ceva asa ca ma lasati, da? E, si asa nu aveti incotro. Deci cel mai trist e ca s-a cam terminat vacanta. Si nu inteleg cum s-a dus asa de repede. . Si mai e ceva de comentat: voi ati vazut ce Revelioane sunt pe la tv? Astia se asteapta la rating? Din partea mea nu o sa aiba. Lasa ca e mai ok fara …auzi si tu, cica Revelion fara numar?! Azi e datoria mea sa raspund la usa la colindatori. Acum o saptamana pe vremea asta imi ieseau aburi si fum pe nas si urechi. Nu ma prea dau in vant dupa colinde/colindatori/plugusor/uratori etc. Si mai ales cand iti vine la usa o echipa de fotbal care canta 2 versuri complet afon iti vine sa le inchizi usa in nas. Dar, cum spiritul Sarbatorilor inca mai imi circula prin sange, nu fac asta . Si dupa echipa aia de fotbal vine alta, si alta, si alta, si tot asa, pana seara. Totusi asa e de Sarbatori, si la o adica cine sunt eu sa comentez traditiile? Si se mai intampla sa vina si o colinda frumoasa. Pana la urma.
Trecand complet pe langa subiect iarasi mi-a zis mama ca o sa imi spele gura cu sapun .
Oricum, va urez un An Nou perfect, superb, magnific, extraordinar, asa cum vreti voi sa fie! Si uratori putini! Happy NEW YEAR!

Continuare.

…si o luau fix pe cararea care ducea spre casuta mea. In 10 minute deja o zarisera si mai aveau putin si ajungeau la ea. Se vedeau fiind pirati rai tipici…personaje negative clar: erau urati, fara maniere, nu prea inteligenti, sangerosi, caci agitau sabiile fara sa isi dea seama ce lovesc. Am tras obloanele la geamuri, am inchis usa, am desenat un soi de suport, pe care am pus un lemn, astfel blocand accesul in casa. Erau deja prea aproape si eu stiam ca nu sunt tocmai in siguranta. Si nu stiam cum sa ma salvez…pana cand m-am gandit sa desenez un cal. Era cel mai frumos cal pe care l-am vazut vreodata, odata ce a prins viata. Si-am desenat si fraie si sa. Piratii deja incercau sa sparga usa. am privit pe geamul din dosul casei. Nu ajunsesera acolo. Asa ca am desenat o usa, mi-am pus gentuta cu pensula si vopseaua fermecata pe dupa gat, am indesat si cateva merinde de pe masa pentru ca, deja vopseaua din cutiuta se imputina. Am luat si cutia cu chibrite cu care am aprins focul din semineu, am deschis incetisor usa larg, am incalecat repede pe cal si dusa am fost. Piratii, auzind zgomotul copitelor calului au incercat sa ma ajunga, si mai mai erau sa ma incolteasca, dar Fulger a fost mult mai rapid decat ei. Dupa 3 ceasuri de alergat prin padure Fulger obosise. Eram sigura ca lasasem piratii in urma, asa ca am descalecat si ne-am oprit in dreptul unui lac. Fulger se apucase sa se infrupte din iarba verde dintr-o poienita apropiata. Voiam sa ma intorc in muzeu, sa ajung acasa, dar cum? Deodata o fata de femeie a aparut pe apa lacului. M-am speriat. Mi-a zis ca ma va ajuta ea sa ajung acasa daca o eliberez de sub vraja unei crude vrajitoare. Si singura cale prin care putea fi eliberata din apa lacului era sa stropesc reflectia ei cu parfumul vrajitoarei. Mi-a dat instructiuni cum sa ajung in Locul Parasit, caci asa se numea casa vrajitoarei. Desi era un intuneric si o ceata de o taiai cu cutitul, l-am luat pe Fulger si ne-am pornit catre tinutul vrajitoarei. Am mers toata noaptea si, in cele din urma, am ajuns. Ne-am indepartat de castelul vrajitoarei ca sa ne odihnim. I-am desenat lui Fulger un pat de fan proaspat si mie un sac de dormit. M-am trezit dupa cateva ore de somn, auzind un zgomot puternic, ca un trantit de usa. Vrajitoarea plecase de ”acasa” si era prilejul sa intru un castel, sa iau cateva picaturi din parfumul ei, ca sa pot pleca acasa. Am pornit cu Fulger in galop si am ajuns in fata portii castelului care era incuiata. am desenat o cheie, am descuiat usa, si, cand am intrat, cu Fulger cu tot, am vazut 3 dintre piratii, care ne-au fugarit, dormind. Am pasit incetisor pe langa ei, am cautat parfumul in incaperea imensa care banuiam ca era camera vrajitoarei si l-am gasit. L-am pus usor in gentuta si m-am intors spre iesire, dar piratii se trezira. Am desenat niste bile gigantice de bowling, le-am impins catre ei, ei au luat-o la fuga si eu si Fulger am iesit din castel si ne-am indreptat catre lacul unde era captiva acea fata. Dupa multe ceasuri de mers am ajuns…

Care credeti ca e continuarea?

ps:a 80-a postare

Stii ce ar fi tare? Sa nu mai existe pe pamant prostie si ignoranta. Dar cum exista trebuie sa ne obisnuim cu ea.

Si stii ce mai e tare?

Ca eu pot scrie ce vreau/ cand vreau/ cum vreau/ despre ce/cine vreau aici. Ca nu-mi pasa de nimeni si de nimic uneori. Ca si acum.

Ia zi, nu e tare?

Toate cele bune.